Am ajuns la mama, cam greu, şi cam mult, dar sunt convins că o să revin şi la ea, cu timpul.
Mama, păi mama s-a născut în Călui, în judeţul Olt, s-a născut prin noroc, bunicul meu bun, despre care nu am vorbit pentru că nu îl ştiu, era un beţiv, şi o forţa pe bunica mea să faca avort de fiecare dată, până în momentul când doctorii i-au spus că dacă nu o face pe mama nu o să mai poată face copii vreodată.
Aşa a apărut mama. Cu timpul bunicul vitreg a murit, cum am zis (de ciroză), pe undeva prin Timiş. Acolo aveau o garsonieră, garsonieră din care au fost daţi afară, o să revin la acest incident.
Bunica cu mama s-au mutat la Piteşti şi acolo l-au cunoscut pe bunicul meu vitreg, Tăbăcaru Sviatoslav. Apoi după cutremurul din 1977 au ajuns într-un final în Târgu Jiu, în blocuri noi construite.
Mama a făcut şcoala în Piteşti, apoi când s-au mutat în Târgu-Jiu, şi-a continuat studiile în Târgu-Jiu, la Liceul Ecaterina Teodoroiu.
În timpul liceului, mama, a început să o ia puţin razna cu baieţii, se bagase până la urmă într-o formaţie de muzică folk.
În perioadele când se ducea la Călui se îndrăgostise de cineva de la ţară (“Dorel”), şi acela un beţiv, care o batea şi o batjocorea, mama fugea la Târgu Jiu, la străbunica, la Sibiu la un unchi, pe unde apuca, apoi se întorcea la el de fiecare dată. Ori se ducea de bună voie, ori venea el după ea şi o lua silită.
Într-o zi a fugit de la el si a venit în Târgu Jiu, aici s-a reîntâlnit cu un coleg din liceu, şi nu le-a luat decât o noapte să rămână însărcinată cu mine. Ea s-a întors la Dorel şi i-a spus că e gravida cu el, mult timp el a crezut că asa e, pana şi-a dat seama că nu e aşa, pentru ca ea fugise în acea perioadă. A încercat de vreo 3 ori să ma avorteze, nu a reuşit, pe atunci erau interzise avorturile. S-au despărţit.
Mama s-a mutat la Târgu Jiu, şi acolo m-a născut.
Dorel a mai încercat odată şi a convins-o să mă lase in spital, aşa a facut, dar până la urmă s-au despărţit de tot.
A mai trecut o perioadă de hoinăreală şi s-a angajat pe la CFR, acolo s-a îndrăgostit de “ochi albaştrii” (cum îi zicea ea), o persoană care a dovedit a fi cel mai mare coşmar al meu, şi al întregii familii.
Mă duceau prin toate văgăunile, pline de fum de ţigară şi de mizerie, eu fiind mic. Bunica de fiecare dată venea după mine şi mă aducea înapoi acasă. Până i-a interzis să mă mai ia.
O luase razna, nu mai venea pe acasă, se mutase cu Mirea Ion la el, într-o cocioabă pe care mama încercase să o amenajeze cât de cât. Ştiu cum arata pentru ca bunica m-a dus odată acolo să îmi văd mama.
Apoi Mirea Ion se apucase şi el de băutură, de prostii, şi a ajuns în puşcării.
Mama s-a întors în Targu Jiu când aveam eu 9 ani, cu fratele meu care avea 2 ani. Ţin minte şi acum seara când s-a întors, mă uitam la Twin Peaks cu bunica mea. Cred ca a fost unul din cele mai fericite momente din copilărie, dar fericirea venea cu mult chin si amar.
Bunica a angajat-o la confecţii cu ea.
Au urmat perioade de coşmar, perioade când el s-a eliberat şi a venit în Târgu Jiu, şi nu prea îi plăcea munca, perioade când se îmbăta şi o lua pe mama la bataie şi pe fratele meu, pe mine nu pentru că bunica i-a spus de la început regula principală “Cum dai în el, pleci definitiv de aici”.
Mama s-a lăsat de munca de la confecţii pentru că el îi promisese că o ţine acasă şi aduce el bani, dar mama habar nu avea ce o să se întample, şi de unde aducea el bani.
Perioade când nu aveam ce mânca şi mergeam toţi 3, fratele nu ca era prea mic, şi munceam cu ziua. Tin minte că îmi era atat de ruşine pentru că mă vedeau toţi copii de afara, toţi prietenii, cu sapa, îmbracat în salopetă, era foarte aiurea dar nu aveam încotro.
Ajunsesem să car saci de ciment, să fac bolţari şi să sap în fiecare zi. La fel şi mama.
Am crescut, el a ajuns tot în puşcării (furt, fals în acte, înşelătorii), fratele meu prin Italia la muncă, la fel şi mama tot în Italia la muncă, pentru că aici nu îi placea munca, şi nu a mai avut încotro, certurile cu bunica erau zilnice.
Nu ştiu ce face mama acum, nu am mai văzut-o de 1 an jumate, pot zice că îmi e dor şi milă de ea, dar ea şi-a ales drumul.